Uite
cum tremură arcuşul,
trepidează
într-un vals de-a v-aţi ascunselea.
Uite-l,
o fantomă
arcuită
pe acorduri de operă
roşie-neagră,
poveste
din miez de noapte
parfumată
cu fulgi de catifea.
Uite
cum tremură
balerina
care abia şi-a primit aripile…
Dansează, frumoaso,
în rochia-ţi de cafea,
cu piruete peste piruete
în mintea mea şi a altora.
Cântă-mi povestea
aşa cum numai tu ştii,
pe strune de apă vie
strecurate printre nori
la ceas de seară.
Roteşte-ţi privirea
prin ochii mei,
prin suflarea mea,
un zefir primăvăratic.
Dansează…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu