Căsuța cu povești :)

În alaiul de cuvinte

Cosânzeana s-a pierdut

Îmbrăcată în petale

de flori

și frunze de nuc

Are-n păr o nestemată

Culeasă dintr-un izvor

Iar la gât perluțe albe

De la dragul ei odor

Și pe buzele-i suave

Vezi sclipind un zâmbet dulce

Soarele azi îi surâde

Mâine raze-i va aduce

Pentru cete haiducești

În căsuța cu povești :)

Ruga

Cuvintele mi-s mult prea simple

Când ochii mi-i ridic la cer

Citesc din carte lucruri sfinte

Sperând să-mi dai din tot ce sper

Căzut-am în abisul sacru

Pe care tu l-ai pus în drum

Și am gustat din fructul acru

Apoi m-am transformat în scrum

Doar ochii au rămas, privirea

Cu-o rugăciune stinsă-n glas

În ei mai poți citi sclipirea

De te oprești să faci popas

Căci ne-nțeleasă mi-e gândirea

Și-al vieții vals...

Pozele sunt cu titlu informativ. Se pot șterge la cerere și drept de autor.

Clipa

Privește clipa care mâine va sosi

Pe cea de ieri păstreaz-o într-un loc de basm

Ascultă trilul unei păsări călătoare

Ce vrea să zboare

Povestea vieții ei și-a mea va răsări

Din dulci cuvinte într-un cântec tăinuit

Privește clipa care astăzi e a ta

Și clipa mea

Pozele sunt cu titlu informativ. Se pot șterge la cerere și drept de autor.

Toamna

Privesc pe geamul fumuriu

Cum toamna cade la picioare

Azi colorează-n ruginiu

Parfumul vieților stelare

Mă-ndrept spre ușa din stejar

Și ies în frigul de afară

Cu frunzele mărgaritar

Ce poartă bruma ca povară

Și parcă aud din când în când

O pasăre de stol uitată

În fața iernii cu-a ei dinți

Ce-o va-nșfăca de gât pe dată

Adulmec timpul răcoros

Privind alene spre răscruce

Mă-ntorc la locul călduros

Din casa vestedă, dar dulce.

"Micuța Lulu" - Puii

    Era o zi de vară ca oricare alta. Soarele se înălțase deja, începea să ardă. Micuța Lulu alerga bezmetică prin ogradă, în ciuda câțelușilor dolofănași care încercau să se joace cu ea. Se opri. Îi privi cu dojană, dar și cu un aer jucăuș. Îi luă pe doi dintre ei în brațe și se așeză pe pragul mare din fața casei. Erau mici și pufoși. Abia de vre-o săptămână le ieșiseră dințișorii. Semănau cu niște ursuleți, doar că erau foarte micuți. Unul era gri, iar celalalt negru cu guleraș și lăbuțe albe. Semăna cu maică-sa, Martinica. Lulu se apucă să-i tragă de codițe, când pe unul, când pe celălalt. Câțelușii parcă asta și așteptau. Au început să se învârtă în poala fetiței scoțând, din când în când, câte un lătrat subțirel și vioi. După câteva minute de joacă, Lulu îi sărută pe amândoi pe boticurile rotunde și umede și îi lasă pe prag. Îi aduse și pe ceilalți doi frățiori lângă ei. Merse în bucătărie. Se opri lângă găleata cu apa rece din care luă o cană mare pentru a-și astâmpăra setea. Luă de pe masă sticla cu lapte și căută castronul de tablă. Îl găsi lângă ușă. Pe pragul casei, cățelușii stăteau întinși pe un petec de umbră. Lulu puse castronul jos. Micuții ciuliseră urechile. Le era cunoscut zgomotul. Când auziră cum toarnă laptele începură să se ridice câte unul și, dând din codițe, se apropiau recunoscători de castronul cu lapte proaspăt. Lulu îi privi cum mancau cu poftă. N-au lăsat nimic în castron! Ba mai mult, începură să se împingă mârâind, încercând când unul, când altul, să lingă vasul din tablă. Aveau burțile pline. Erau rotunde. De greutatea lor nici nu puteau merge. După ce au văzut că nu li se mai dă nimic, au început să se târasca spre locul umbros. Burțile li se lipeau de prag. Lăbuțele din spate erau ușor ridicate. Scoțând niște scâncete drăgălașe au ațipit într-un final. Lulu îi mai privi un pic. După un timp simți că se plictisește și plecă să-și caute surioara mai mică.

AVEA CHEF DE JOACA ! :)

Craiasa Fată

M-aplec în fața ta măicuță

Tânjesc după sărutul tău

Plecat-am prea departe, poate

Acum aș vrea la pieptul tău

Să stau, să-ți simt căldura dragă

S-ascult poveștile cu prinți

Și să mă joc cu a ta salbă

Vai! Dor mi-e de ai mei părinți!

Mi-e dor de soarele fierbinte

Ce-ncununa în zi de vară

O carte plină de cuvinte

Ce-o răsfoiam eu până seară

Trecut-au anii mult prea mulți

Acum sunt rece ca ghețarul

Stau rătăcită printre munți

Cu fața albă, ca și varul

Aștern cuvinte fără noimă

Sperând la clipa fermecată

Să ies din starea cea de comă

Să redevin Crăiasa Fată

S-aștern câmpii din infinit

Pe-un orizont mult îndrăgit

Prietenie

Pentru un prieten geamăn

Am cuvinte fără seamăn

Iți doresc din puritatea

Unei copilițe dragi

Mulțumesc de existență

Azi îți voi trimite magi

Să-ți aducă fericire

Taina despre bucurie

Să-ți înveselească ziua

Cu blândețea și lumina

Aștrilor din cerul nalt

Și să facă un palat

Din crenguțe și din fragi

Pentru tine și cei dragi :)

Ca niște stânci...

Suntem asemeni unor stânci

Stingheri, străini, nefericiți

Copii orfani sau cu părinți

Lumini vor naște iar și iar

În alte lumi din calendar

Eu am palatul de cleștar

În care zac cântând amar

Azi ne rugăm la vechii sfinți

Cerșind din strămoșești credinți

Clipe

Mă plimb prin gândurile unui univers

Puțin mai dur și poate un pic șters

Adun colinde din altare vii

Și clipa trece. Trec minute mii.

Mireasmă albă din al meu destin

Răsfață-te cu al vieții cânt divin

Pictează-mi ora când m-ai zămislit

Așa cum sunt, așa cum am trăit...