***
Soarele stralucea printre gene. Madie privi piezis spre perdeaua care strajuia in laturi, facandu-si datoria doar de décor. Isi aminti deodata de Robert. Il luase sa doarma la ea in camera de oaspeti. Doamne, ce se va minuna tatal ei de acest eveniment!… In fine, el o cunoaste. Robbie probabil isi desfacuse deja bagajele. Isi anulase rezervarea de la hotel. Vai, toata comoditatea ei dusa pe apa sambetei. Acum trebuie sa se afiseze de curtoazie cu Robbie. Desigur, se intelegeau de minune in adolescenta, dar era ceva mai rarut si mai dragut. Dar in situatia asta, deh… Macar o sa le vada pe papusile alea la cheremul lui Robert! Doamne, parca se si vede privind cireasa de pe tort! Daca se hotaraste sa le imparta si cu confratii lui de prin armata, e si mai bine! Madie privi ceasul de pe noptiera. Era deja ora 12. Miezul zilei?! Iar se scapa cu somnul. Se ridica ametita din pat si isi lua o rochie lejera de vara pe ea. Iesi In hol si cauta baia sa se improspateze rapid. In apartament liniste cat cuprinde. Unde o fi Robbie? De ce nu l-a auzit? Dupa ce isi aranja toaleta intr-o normalitate absoluta, batu la usa camerei de oaspeti, dar nu primi niciun raspuns. Deschise usa si gasi o ordine de nedescris in camera. Nici cand il “cazase” nu era astfel. In bucatarie gasi tigaia lasata pe aragaz, semn ca isi facu o omleta… probabil… Lua geanta de cumparaturi si iesi la magazinul de jos sa faca ceva provizii pentru frigider. Cand sa iasa din magazin, il zari pe partea ceralalta a strazi pe Robert. Incerca sa ii faca cu mana, dar se opri brusc zarind-o pe RoseMarie si pe prietena ei cea mai buna acostandu-l. E clar, isi zse Madie. Deja incepe povestea asta! Ar fi cazul sa imi pun nervii la punct, fara prea mult tam-tam afectuos. Se plimba printre rafturi vreo zece minute, dar tot nu plecau toapele alea. Prietena lui RoseMarie il apuca de brat si ii sopti ceva la ureche. Ce sa vezi, tupeista?! Cum sa nu! Deja in actiune! Madie isi lua un ceai cald de la tonomat. Ceva de tot rasul, dar avea nevoie de o licoare ca asta in acel moment. Panaramele astea, de parca nu le-ar sti… Umbla scai mereu! Dar… ce urmeaza sa li se intample, e ceea ce au si cautat! Robbie are un comandou intreg de prieteni! O sa le… iubeasca… pana tutele astea nu o sa mai poata nici sa mearga. O sa vada ele cum e sa te bagi aiurea… in viata cuiva!
Intre timp cei trei, Robiie si panaramele, disparura. Madie isi lua geanta de cumparaturi si o tuli pe scari spre apartament. Intra si aranja in bucatarie cumparaturile. Ar fi gatit ceva, dar nu stia ce obisnuieste sa ingurgiteze companionul ei. Bine… pana una-alta, si-a gati si singur. De foame nu moare, gaseste cate ceva prin bucatarie. Intra in camera de oaspeti si isi lua lucrurile ei de acolo, laptopul si cateva proiecte pentru noile lenjerii de femei. Un proiect micut pe langa jobul de zi cu zi. Mai scotea si ea un ban in timpul liber. Dupa ce isi pregati cele cateva comenzi primite, chema curierul si expedie pachetele. Abia spre seara, in timp ce cauta noi idei pentru o linie de costume de baie, aparu si Fat-Frumos. Se auzi usa de la camera de oaspeti si apoi, liniste. Madie banui ceva, dar isi zise sa il lase in pace. Nu de alta, dar ii era teama sa nu faca vreo scena si sa nu se interpreteze gresit. Numai cand apreau alea deja i se strica toata ziua. Isi facu un ceai fierbinte si se inchise in dormitorul ei. A doua zi trebuia sa mearga la munca si avea treaba pana peste cap.
***
- Madie?
Madie lasa cartea jos si privi spre usa uluita. A inviat Robert! Ajunse acasa de la munca de vreo ora si, bineinteles ca el nu era acasa. Se auzi o bataie in usa. Isi inveli picioarele dezgolite cu o patura si raspunse sa intre.
- Madie, ce bine ca reusim sa ne intersectam! Ce voiam sa te intreb? In weekend vreau sa iesim intr-o locatie, daca vrei sa mergi si tu, ar fi minunat!
- Bineinteles! Despre ce este vorba, draga, Robbie?!
- Vai, dar nu fi rea! Stiu ca m-ai vazut cu alea vorbind. N-am vrut sa te supar, dar pana la urma, asta e invoiala!
- Ah, deci stii?
- Uh, clar… Ce nervisori… Clar lucru… Dar ce sa zic?… Ai avut dreptate… Nu voi intra in amanunte. In fine. Iesirea imi trebuie ca si favor… stii tu deja care!
- Ce sa mai zic?! O sa aman ce imi propusesem pentru cu weekend cu Elvie si merg, cum sa nu? E vorba de gasca ta de prieteni? intreba ea curioasa.
- Deci… n-as vrea sa dau astfel de amanunte, prefer sa nu discut spre deloc.
- Bine, dragule! Inteleg ca nu voi avea satifactia ddirecta de a le privi in ochi pe jigodiile alea, dar fii atent aici, deja meriti o prima, simt din privirile tale! E bere rece la frigider si… merg cu tine si la capatul pamantului, iubirea mea!
- Se spune forever, draga mea!
- Ah… DA!
Robert ii lua mana si o saruta galant, apoi iesi din camera. Madie isi lua laptopul si cauta poze cu tipele alea pe retelele de socializare. Ce dezmat in VAZUL LUMII! Dar… se MERITA!
***
