luni, 12 iulie 2010

Străină sunt...

Străină sunt în casa dintre stânci
Și mă afund în mările adânci
În căutare de albastru pur
Străină sunt! Și totul este dur...

Simt țepile din stânca blestemată


Și îmi cioplesc cu dalta într-o piatră
Imagini nerge dintr-un absolut
Să le transform apoi în alb nevrut

Străină sunt în golul meu divin


Și vreau să-ți dau din cerul meu senin
Dar vai! Pierdut e într-un mic îngheț!
Un mic îngheț, cu vântul lui răzlet!

Străină sunt și... fără nici-un preț...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu