M-aplec în fața ta măicuță
Tânjesc după sărutul tău
Plecat-am prea departe, poate
Acum aș vrea la pieptul tău
Să stau, să-ți simt căldura dragă
S-ascult poveștile cu prinți
Și să mă joc cu a ta salbă
Vai! Dor mi-e de ai mei părinți!
Mi-e dor de soarele fierbinte
Ce-ncununa în zi de vară
O carte plină de cuvinte
Ce-o răsfoiam eu până seară
Trecut-au anii mult prea mulți
Acum sunt rece ca ghețarul
Stau rătăcită printre munți
Cu fața albă, ca și varul
Aștern cuvinte fără noimă
Sperând la clipa fermecată
Să ies din starea cea de comă
Să redevin Crăiasa Fată
S-aștern câmpii din infinit
Pe-un orizont mult îndrăgit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu