Gândirea mea apusă-i în sprânceană
și geana s-a lăsat
abia respiră
probabil mai acompaniaz-o liră
atunci când doarme
în zefir de-argint.
O stâncă crește țeapănă pe creștet
și vrea să zboare
undeva-n neant
pândesc durerea dintr-un colț de vatră
am strategii de-atac, o înconjor
și simt cum aripi parcă prind ușor
și zbor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu