marți, 21 ianuarie 2014

T-Rex

Fiecare individ are o gândire oarecum aparte. Oricât ar încerca societatea să îi uniformizeze felul de a gândi, el va păstra ceva unic şi indivizibil.

Haideţi să ne amintim de T-Rex, un dinozaur carnivor dispărut undeva, într-un trecut îndepărtat. Era mare şi puternic, avea un craniu care zdrobea uşor mamiferele. Se impunea prin mărime, ferocitate şi instinct ucigaş. Şi când te gândeşti că atât rămăşiţele lui, cât şi cele ale semenilor lui s-au transformat în ţiţei, şi ne alimentează… maşinile... Sauropodele făceau mulţi pui tocmai pentru a fi siguri de perpetuarea genetică. Orice dinozaur, indifent cât de feroce ar fi fost, începea prin a fi mic, un pui mic. Puii duceau o luptă de supravieţuire. Nici puii de T-Rex nu duceau o viaţă mai bună. Pericolele îi pândeau atât pe pământ cât şi din aer... Culmea, unul dintre duşmanii puiului de T-Rex era chiar adultul T-Rex. Asemeni leilor, adulţii T-Rex vedeau în pui o posibilă viitoare concurenţă. Egoismul lor nu le permitea să vadă dincolo de acest aspect. Poate că puiul de T-Rex ameninţat putea deveni aliatul lor în lupta pentru supravieţuire, poate le-ar fi vânat mult mai bine prada, poate…

Cert este că gândirea de grup se opreşte undeva, lovindu-se ca de o baricadă invizibilă, numită PERSONALITATE. Depinde de noi cum folosim această baricadă. Uneori poate deveni drumul spre agonia unui destin cu final mai puţin fericit sau… poarta către ceva mai bun. De noi depinde dacă lăsăm să fim călcaţi de adulţii T-Rex sau dacă devenim viitorii titani…

O zi frumoasă, dragii mei, cu mult soare, în suflet!...


Pozele sunt cu titlu informativ. Se pot șterge la cerere și drept de autor.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu