Lumină vie

Lumină vie din albastru pur

Mă cheamă-n raza galbenă de-azur

Cu-n verde crud te rog să mă cununi

Să uit de negru și amărăciuni

Lumină vie din albastru cânt

Mă cheamă-n raza creață dintr-un vânt

Un mov să-mi pui pe creștet și pe nor

Să uit de lacrima ce-a curs ușor

Voi rupe sarea dintr-o pâine albă

Voi presăra-o pe-o felie caldă

Ce seamănă cu dragostea străveche

Rămasă astăzi fără de pereche

Cu ochi și minte într-o zi fierbinte

Ea curge-n gheață căutând cuvinte

Sorbind dintr-un șuvoi plin de verdeață

Și cu o strună de pian învață

O terță nouă dintr-un do major

Uitată-i paralela la minor

Doar amintirea a rămas în timp

Urcată azi la rangul de Olimp.