Teoretic, noi ne facem soarta.
Practic, ea ne face cum vrea.
Asa-zisa prietenie nu există, oamenii își fac singuri de petrecanie, dând vina pe vecinul.
Își sapă singuri groapa, ba dau dublu și pe sicriu.
Pacea vine când te-aștepți cel mai puțin.
Păcătoșii se vor întrece în zicale ce să le gâdile nările.
Perfecțiunea nu s-a născut și nici nu se va naște, ar speria.
Cântece nostalgice mai terțează printre pașii trecătorilor.
Istoria se va scrie cum s-a mai scris, cu de toate.
Cert e ca în final mai contează și ce faci.
